Rugby, oameni şi emoţii

Weekendul acesta am revenit la una dintre activităţile mele preferate, activitate care a apărut în viaţa mea odată cu schimbările despre care am început să vorbesc în primele articole. Deşi crescută într-o familie în care cultura sportului este extrem de apreciată, am descoperit rugby-ul şi jurnalismul sportiv acceptând să fac parte dintr-un domeniu necunoscut mie.

Nu m-au speriat niciodată lucrurile pe care nu le cunosc, dar întotdeauna am refuzat să privesc posibilitatea de a eşua sau de a nu-mi găsi locul. Am pornit în această direcţie cu dorinţa de a face o schimbare. Eram într-un moment în care mă oprisem din a evolua, nu mai căutam lucruri şi nici nu mai coloram idei, ieşeam dintr-o pauză pe care, probabil, toţi o merităm şi o avem la un moment dat.

Nu a fost o muncă uşoară, am privit meciuri din care nu înţelegeam nici spre ce direcţie înaintează, am citit articole şi reguli în stilul plictisitor şi tipic mie, documentarea fiind unul dintre punctele mele forte. Dar ceea ce m-a ajutat cel mai mult a fost faptul că am avut lângă mine oameni care m-au primit şi îndrumat cu o căldură a cărei sursă nu o pot explica.

Deşi în această fotografie este în faţa mea, Oana Barbu, pe tot parcursul acestei evoluţii, a fost în spatele meu. Mereu cu mâinile prinse în nodurile viitorului meu, acel profesor care îţi ordonează mintea, îţi intuieşte gândurile şi te ajută să le dai o formă care să te lanseze către orizonturi noi.

Am trecut prin primele interviuri cu jucători pe care îi admiram, dar în faţa cărora nu am încercat să îmi ascund emoţiile sau stângăciile. Am pus intrebari şi susţin ideea că nu este o ruşine să nu cunoşti, ci să vrei să rămâi adâncit într-o mare a întunericului. Iniţiată în tainele acestui sport, mi-am dorit mai mult, mi-am dorit să simt adrenalina evenimentelor mari şi entuziasmul victoriilor ca fiind parte din familie.

Aşa am ajuns să îmi asum responsabilităţi cât mai variate şi să depăşesc bariere. Conturez povestea Timişoara Saracens alături de oameni minunaţi, iar acesta este principalul motiv pentru care am ajuns la nivelul la care sunt acum. Precizez faptul că această experienţă mi-a deschis calea spre o profesie la care eu nu m-am gândit niciodată, astăzi fiind PR Specialist al unui brand puternic.

Experienţa aceasta este doar începutul unei frumoase călătorii. Atunci când accepţi să faci parte din necunoscut, intensitatea lucrurilor te poate surprinde. Cunoaşte-te şi descoperă, acceptă şi depăşeşte frica!

 

Lasă un răspuns

6 + 5 =