Belgrad, semnificaţii şi memorii

Fiecare poveste se formează în jurul oamenilor cu care le trăieşti. Deşi nu am reuşit să plecăm la mare, ne-am bucurat de soare şi am descoperit un oraş nou, Belgrad. Cunoşteam faptul că sârbii sunt minunaţi prin prisma prieteniilor pe care le-am legat încurajând aceeaşi echipă de rugby, dar, cu toate acestea, am rămas surprinsă de intensitatea energiei pozitive pe care acest loc o emană.

Dimineaţă şi totuşi fericire, spun asta pentru că nici eu, nici Anca sau Alexandra nu funcţionăm cum trebuie în prima parte a zilei, iar aventura noastră a început la 8:00. Am plecat cu etuziasmul de a descoperi momente şi de a forma amintiri, triumfătoare în prima luptă, aceea împotriva somnului, pe care Sandi şi Andreea au pierdut-o.

După un drum scurtat de emoţii şi dorinţe, am reuşit să parcăm maşina (Anca a reuşit, marcând încă o victorie a trio-ului nostru) şi am pornit spre Cetatea Belgradului. Privirea ne alerga printre zidurile dure, iar mintea se pierdea, odată cu râul Sava, în Dunăre. Un peisaj animat de zâmbetele oamenilor prezenţi şi ale cărui forme creşteau sub conştiinţa fiecărui narator.

Ne-am despărţit cu greu de acest loc şi am pornit pe străduţele înguste către centru. În fiecare oraş zona pietonală ascunde esenţa, comorile oamenilor şi pasiunile, iar eu am dezvoltat plăcerea de a captura acest crâmpei de viaţă. Belgradul dezvoltă semnificaţii prin artă, prin simbolurile la care toţi avem acces, prin întâmplările pe care le conturează deschis, sub ochii curioşi ai lumii.

Am trecut pe lângă terase colorate, pe lângă gelaterii şi magazine, locuri în care fericirea transforma timpul în infinit, iar infinitul în memorii. Ne-am oprit la Jazz Café, alegere pe care am facut-o destul de uşor, pentru pastele vegetariene şi muzică. Muzica nu a fost conform tematicii, dar mâncarea a fost bună şi oamenii frumoşi. Nu puteam să ne despărţim de acest loc fără să încercăm îngheţata. Am ales Ice Box, recunosc, pentru ambalaj şi concept.

După ce am bifat zona pietonală, ne-am continuat drumul către Catedrala Sfântul Sava care este încă în renovare. La întoarcele am mers către Parlament, un loc încărcat emoţional puternic. Cuvintele sunt nesemnificative în faţa durerii acestui popor, dar curajul de a-şi afişa povestea este, cred eu, un mod de a schimba lumea.

Ne-am întors acasă vibrând în faţa unei culturi noi şi iubind oamenii. Suntem frumoşi, iar faptul că suntem împreună ne dă putere în faţa oricărui obstacol. Să ducem lupte în aventuri ale minţii şi ale sufletului, iar dincolo de acestea să ne zâmbim nelimitaţi de timp. Istoria nu se repetă, doar durerea memoriilor ei.

Shopping City Timișoara a aniversat un an

Shopping City a aniversat un an de activitate, eveniment de care m-am bucurat alături de oameni importanți mie. În articolul anterior am precizat că schimbările din viața mea au determinat și o creștere a numărului de oameni care au intrat sau au ieșit din aceasta.

Încrederea în oamenii din jurul tău construiește, de fapt, încrederea în tine. Deși ultima perioadă mi-a arătat că lumea reală nu se suprapune întru totul principiilor și valorilor mele, am ajuns să găsesc persoane alături de care emoțiile nu necesită control, iar limitele fricii sunt sparte de zâmbete calde.

Estera mi-a fost colegă, folosesc timpul trecut pentru că acum îmi este prietenă. Ceea ce o caracterizează este frumusețea, cea interioară, sclipirea din priviri atunci când crede în proiecte și entuziasmul cu care își conturează fiecare viziune. Estera iubește. Ea nu se iubește doar pe sine, ci iubește provocările, acțiunea, dar mai ales oamenii. Întreaga sa energie se concentrează acum pe dezvoltarea proiectelor cofetăriei Andalusia, cofetărie cu ale cărei prăjituri am făcut cunoștință cu ocazia acestei aniversări.

Expresia pe care o aveam, gândindu-mă la prăjituri, în timp ce Estera încerca să îmi facă poze este tot ce pot adăuga atunci când vine vorba despre dragostea mea pentru dulciuri. Deși încerc să am un stil de viață sănătos, Andalusia oferă iubire în ambalaje colorate, iar pentru mine este imposibil să o refuz.

Ceea ce mă caracterizează pe mine este faptul că sunt o mare de emoții, iar atunci când vine vorba de a iubi ceva, fiecare parte a corpului și a minții mele îmi strigă fericirea. Aș vrea să prelugesc perioada aceea cât mai mult, fără să răspund întrebărilor oamenilor care parcă diminuează intensitatea. Nu ați simțit niciodată că emoțiile își pierd esența atunci când sunt explicate?

De data aceasta o să împărtășesc aceste trăiri. Iubesc cheesecakeul, îl iubesc pentru că biscuiții îmbrățișează o cremă cu o consistență perfectă, iar dulcele este nuanțat de gusturi pline de arome. Am descoperit orașul acesta în căutarea cheesecakeului perfect. Ar fi greu să fac un top, dar leg fiecare rețetă încercată de momente speciale, iar acum de oameni speciali.

Shopping City Timișoara a aniversat un an, iar eu am conturat amintiri noi și am făcut legături. Specifice mie sunt aceste legături, acele elemente care te ajută să te bucuri dublu de ceea ce iubești, fiecare emoție fiind amplificată de o a doua trăire. Îi doresc Esterei multe culori în forme cât mai variate și aventuri nesfârșite, iar celor de la Shopping City o activitate înfloritoare!